26 Ago

Sfinții Mucenici Adrian și soția lui Natalia

Prăznuirea Sfinților Mucenici Adrian și Natalia(26 august)

 

 

Sf. Mucenic Adrian din Nicomidia

Mucenicul Adrian și soția lui Natalia au trăit în cetatea Nicomidiei, pe vremea împărăției lui Maximian. Iar la a doua înconjurare ce a făcut Maximian prin împărăția sa, prigonind pe creștini, a prins 23 de bărbați creștini care erau ascunși prin peșteri, și au fost dați la multe chinuri. Pe aceștia, mai înainte de a mărturisi, i-a întrebat Adrian: "Pentru ce, fraților, răbdați aceste nesuferite și grele chinuri?" Și, răspunzând, ei ziseră: "Pentru ca să dobândim bunătățile cele ce sunt gătite de la Dumnezeu, celor ce pătimesc pentru Dânsul, pe care nici auzul nu poate să le audă nici cuvântul să le povestească". Acestea auzindu-le Fericitul Adrian, umilindu-se din dumnezeiescul Dar, a zis scriitorilor să-i scrie și numele lui cu creștinii, că bucuros moare și el cu dânșii. Deci scriindu-l aceia și pe dânsul, îl băgară în fiare și la închisoare. Acest lucru aflându-l Natalia, femeia lui, și gândind cum că poate a fost prins pentru altceva, și îngrijindu-se foarte suspina și plângea. Dar fiind înștiințată că pentru Hristos l-au pus în legături și în temniță, îndată îmbrăcându-se în haine luminoase a alergat la temniță. Și intrând înăuntru îl învăța să stea neclintit la chinuri, și ruga pe sfinții cei ce erau împreună legați cu dânsul să se roage pentru el. Atunci prin sfătuirea mucenicului Adrian se întoarse Natalia la casa ei.

Deci fiind adus sfântul la împăratul și mărturisind pe Hristos că este Dumnezeu adevărat, îl puseră cu fața în jos și-l bătură cu toiege. Apoi, întorcându-l cu fața în sus, a fost bătut și peste pântece, încât i se vedeau și măruntaiele. Mucenicul când pătimea acesta era de 28 de ani.După aceea lui și celorlalți sfinți li s-au taiat mâinile și picioarele. Apoi dându-și sfinții sfârșitul, și urmând a li se mistui trupurile lor în foc, Natalia a băgat mâna Sfântului Adrian în sânul ei și urma mergând după sfintele moaște și strângea sângele ce pica de la dânșii și se ungea cu el. Apoi fiind stins focul de o ploaie mare și grea, un om credincios, anume Eusebie, luând moaștele sfinților și punându-le într-un caic mic, le-a dus la Arghiropoli și le-a așezat aproape de Bizanț. Acolo mergând mai pe urmă Natalia, și-a dat sufletul la Dumnezeu și a fost îngropată lângă moaștele cele mucenicești.

 

Natalia

 

httpv://www.youtube.com/watch?v=QW6b2YWrBeg

 

 

 


Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.