04 Ene

ȘCOALA ATHONIADA

De la începuturile veacului al XVIII-lea în Sfântul Munte a început să se facă simţită nevoia existenţei unei şcoli care să ofere Bisericii şi neamului înrobit cadre pentru educarea lui. Această nevoie a împlinit-o Şcoala Athoniada, care a fost înfiinţată la iniţiativa proegumenului Meletie Vatopedinul şi a obştii Mănăstirii Vatoped. Sigiliul de întemeiere a şcolii a fost emis de către patriarhul Kiril al V-lea în 1748, și pentru găzduirea ei a fost reconstruită pe cheltuielile Mănăstirii o impunătoare clădire de pe dealul din vecinătate.

Primul director şi profesor de limbă greacă veche a fost desemnat Neofit Kavsocalivitul şi apoi Agapie Aghiotafitul. În 1753 conducerea a fost preluată de cunoscutul Evghenie Vulgaris. În programa de învăţământ a şcolii ce a fost restructurată au fost cuprinse filologia clasică, filosofia antică şi mai nouă, matematica şi fizica. Asistent al lui Vulgaris a fost numit Panaghiotis Palamas, care a predat lecţii de gramatică.

Foarte repede Şcoala a dobândit o faimă deosebită, atrăgând o mulţime de elevi. Totuşi noutatea pentru acea vreme a învăţăturii lui Evghenie, apoi luptele şi fricţiunile interne au influenţat negativ mersul şcolii, având ca rezultat demisia lui Evghenie de la conducerea ei şi părăsirea de bună voie a Sfântului Munte în 1759, pentru a prelua apoi conducerea Academiei Patriarhale de la Constantinopol. Cu toate acestea, Şcoala athonită a continuat să funcţioneze.

Eforturile succesive de reînnoire a ei nu au dat rezultate de durată. Prima încercare s-a datorat patriarhului Serafim al II-lea şi i-a pus capăt demisia din 1769 a directorului ei Nicolae Zerzouli şi părăsirea Athoniadei de către elevii ei, care au preferat cursurile lui Evghenie de la Academia Patriarhală. Alte încercări din 1769 ale aceluiaşi patriarh au eşuat din cauza opoziţiei părinților vatopedini care în mod evident nu au aprobat promovarea sub Patriarhul precedent Serafim al II-lea ca director al şcolii pe Kiril din Cozani,  din motive pe care nu le cunoaştem. A fost lipsită de asemenea de succes şi încercarea lui Gavriil al IV-lea din 1782 şi mai târziu a părinţilor vatopedini. Şcoala şi-a încetat funcţionarea în 1809 spre marea dezamăgire a intelectualilor vremii. Însă, absolvenţii ei, care reprezentau toate curentele ideologice principale ale Balcanilor celei de a doua jumătăţi a veacului al XVIII-lea au jucat un rol important în renaşterea elenismului.

Sursa:http://www.pemptousia.ro

 

 

 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.