24 Abr

File de Filocalie…

„Mândria e tămăduită numai de smerenie”

„Iar smerenia se câştigă cel mai greu.”

 

„Mândria e încăpăţânare în propria izolare, e învârtoşare; de aceea trebuie înmuiată prin încercări mai grele, pe când pofta de plăceri e slăbiciune şi, nefiind susţinută de încăpăţânare, e mai uşor de tămăduit. Mândria e tămăduită numai de smerenie. Iar smerenia se câştigă cel mai greu. Dar ea e împreunată cu adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu sau cu vederea luminii Lui, care nu poate fi dobândită până ce cineva e preocupat prea mult de sine.”

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 17 la Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, în Filocalia VI, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, p. 254)

„Adâncul şi înălţimea coincid tot mai mult,

într-o interioritate tot mai esenţială a existenţei create.”

„Prin smerenie urcă sufletul în lumina dumnezeiască, pentru că cel smerit nemaivăzându-se pe sine vede pe Dumnezeu. Dar lumina dumnezeiască face mintea să se smerească şi mai mult, ca prin aceasta să vadă şi mai mult lumină. E o întoarcere continuă în cerc, dar într-un cerc tot mai înalt, într-o spirală. Smerenia e mereu mai adâncă, şi înălţarea mereu mai înaltă. Sau din înălţarea tot mai înaltă nu lipseşte smerenia tot mai adâncă şi din smerenia tot mai adâncă, înălţarea tot mai înaltă. Adâncul şi înălţimea coincid tot mai mult, într-o interioritate tot mai esenţială a existenţei create, unite cu viaţa dumnezeiască.”

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 875 la Calist Catafygiotul, Despre unirea dumnezeiască, în Filocalia VIII, traducere din greceşte, introducere şi note de pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, pp. 463)

sursa:www.doxologia.ro 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.