16 May

Cum îți sunt gândurile,așa îți este și viața…

Starețul Tadei: "Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața"

Părintele Tadei a fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai Serbiei, dăruit cu multe harisme și atât de căutat încât fugea de lume. Părintele Tadei era de origine română.

S-a născut în anul 1914 în satul Vitovnița, (Serbia) din părinți evlavioși, țărani, de praznicul Sfântului Apostol Toma, și a primit numele de Toma.
După ce a terminat școala primară, tânărul Toma a urmat și absolvit Școala de Comerț și Meserii din Petrovat pe Mlava.

Deoarece s-a îmbolnăvit grav, a hotărât ca ultimii ani din viață să îi închine slujirii lui Dumnezeu.
Începuturile vieții sale călugărești sunt legate de mănăstirea Milkovo de lângă Svilaința și de Părintele Ambrosie de la Milkovo, ucenic al Cuviosului Ambrosie de la Optina, care, după cuvintele Starețului Tadei, avea "nemărginită dragoste și iertare".
S-a închinoviat în 1935 la Mănăstirea Gorniak, pe 10 Martie (toate datele sunt pe stil vechi, potrivit calendarului Bisericii Ortodoxe Sârbe), spre a fi tuns în cinul monahicesc la 14 Iulie, același an, ca frate în obștea Mănăstirii Gorniak.

Îndată după închinoviere, în 1935, a fost îndrumat spre Școala de Iconografie de la Mănăstirea Rakovița. La dorința Patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe de la acea vreme, Varnava, Episcopul Veniamin i-a dat monahului Tadei dezlegare canonică să meargă în eparhia Belgradului și Karlovitului, iar acesta a intrat în obștea mănăstirii de la Rakovița.

A fost hirotonit ieromonah la 3 Februarie 1938, la Mănăstirea Rakovița, de către Episcopul Mitrofan al Harkovului (arhiereu al Bisericii Ortodoxe Ruse de peste Granițe.). A fost ridicat la treapta de egumen în 1949, în catedrala din Belgrad, de către vicarul patriarhal Visarion, fost episcop al Banatului. În Octombrie 1938, ieromonahul Tadei a fost mutat, pentru nevoile slujirii, la Patriarhia din Peci. După încheierea celui de al Doilea Război Mondial, ieromonahul Tadei a părăsit Peciul și s-a întors la Mănăstirea Rakovița. În Aprilie 1947, ieromonahul Tadei s-a întors în eparhia Branicevo, cu dezlegare canonică, și a intrat în obștea mănăstirii Gorniak.
La dorința Patriarhului Gavriil, ieromonahul Tadei se reîntoarce la Patriarhia din Peci, în anul 1949, și devine vicar al acesteia. În 1955, din motive de sănătate, egumenul Tadei, având dezlegarea Patriarhului Vichentie, se întoarce pentru a doua oară în eparhia Branicevo. În această eparhie a fost o vreme preot paroh în satele Peci și Klenovat și în parohia Sapinska, iar apoi, din 1957, stareț al Mănăstirii Gorniak.
La începutul lui Noiembrie 1959, egumenul Tadei a primit dezlegare canonică pentru a pleca în Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte, aflată sub jurisdicția Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol. După patru luni încheiate, egumenul Tadei, cu acordul autorităților grecești, a părăsit Hilandarul și Sfântul Munte, întorcându-se în patrie. Aici a fost, o vreme, paroh în satul Bistrița, apoi stareț al Mănăstirii Tuman. La dorința părintelui, în 1962, a fost rânduit la stăreția Mănăstirii Vitovnița. A petrecut în această slujire vreme de zece ani, pentru ca, în cele din urmă, slujind ca paroh în Vlaski Dol, să fie pensionat, apoi așezat la stăreția Mănăstirii Pokainița de lângă Velike Plane și ca duhovnic al Mănăstirii Tuman, iar apoi, pentru a doua oară, la stăreția Mănăstirii Vitovnița.
Arhimandritul Tadei, starețul Mănăstirii Vitovnița, a trecut la Domnul pe 13 Aprilie 2003, în satul Bacika Palanka din Voievodina, în casa credincioșilor ce s-au îngrijit de stareț în ultimii ani ai vieții sale pe pământ printre noi, păcătoșii.

Sfaturi duhovnicești

"Cum îți sunt gândurile, așa îți este și viața. Dacă avem gânduri de pace, de liniște, de dragoste deplină, de bunătate, de virtute, de curăție, atunci și în noi va fi pace, deoarece toate gândurile pașnice aduc pace lăuntrică, ce răzbate din noi – căci gândurile ne sunt pline de pace, liniște, dragoste desăvârșită și bunătate.Dacă purtăm în noi gânduri rele, diavolești, atunci se nimicește și pacea noastră lăuntrică."

"Nu mai dați atâta însemnătate întâmplărilor din afară. Fiți mai mult înlăuntrul vostru, în inimă, cu Domnul, iar pe celelalte lăsați-le! Trebuie doar să fiți cuviincioși, liniștiți și buni față de toți. Nu purtați grija altora!"

"Dacă depărtam de la noi ispita duhului vicleniei, fără luptă dobândim biruință. Dacă depărtăm de la noi ispita, biruința este dobândită fără luptă!"

"Nu trebuie să vă împotriviți, nici să-l convingeți pe aproapele vostru; nu folosește la nimic! Pe aproapele trebuie doar să-l iubiți pentru Domnul!"

"Domnul este și în ei (în cei necredincioși), căci, dacă n-ar fi într-înșii, ar mai putea fi ei vii?"
"Desăvârșirea vieții creștine este deplina smerenie."

"Cel care ascultă, acela este smerit."

"Cum vom birui răul? Cu dragoste!"

"Tristețea tulbură totul, ea zădărnicește pacea. De aceea trebuie să ne rugăm, căci a ne întrista este lucru păgânesc."

"Mă tulbur foarte mult când văd mâhnire. Mâhnirea este un mare păcat. Noi trebuie să ne rugăm, pentru că noi suntem creștini. În loc să fim recunoscători pentru toate, noi suntem mâhniți!"

"Hula împotriva Duhului Sfânt este stăruința în nepocăință și în împotrivire față de Adevăr."
"Pocăința înseamnă schimbare a vieții."

"Oriunde domnește smerenia, fie în familie, fie în societate, răspândește pace și bucurie."
"Pacea și bucuria sunt cele mai de seamă bogății ale lumii acesteia și ale lumii celeilalte, după care tânjim."

"Însumi am văzut că prin gândurile pe care le am, pot să atrag sau să îndepărtez pe cineva."
sursa:
http://www.impantokratoros.gr

 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.