26 Ago

Steagurile Unirii

Parohia Ortodoxă Română
“Sf.Prooroc Ilie Tesviteanul și Sf.Ierarh Grigorie Palama” Girona, Catalunya

Steagurile Unirii🇲🇩

Sub titlul „Steagurile Unirii”, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei organizează un program inter-parohial de promovare a valorilor şi simbolurilor naţionale, acţiune înscrisă în cadrul manifestărilor dedicate Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anului comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Duminicã 19 august a.c. doi delgați ai parohiei noastre, domnii Ilie Slevoaca și Cristian Codiță au primit drapelul național de la Parohia “Sfinții Împărați Constantin și Elena” Figueres, fiind mai apoi adus și expus până astazi, duminică 26 august în biserica parohială. La finalul Sf. Liturghii s-au rostit rugăciuni specifice acestui moment, un trisaghion de pomenire a eroilor neamului românesc căzuţi în atâtea împrejurări istorice pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.
La finalul co-slujirii cu oaspetele nostru, părintele Cristian Vasilescu de la Torino(Italia), drapelul a fost predat reprezentanţilor Parohiei “Sf.Muceniță Cecilia” Blanes.

Vă facem cunoscută o scurtă prezentare a istoriei și semnificaţiei acestui stindard al unităţii de neam, de limbă şi credinţă.

Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii. Orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea. Cifra trei este numărul perfect. Sunt numai cinci ţările europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia, Belgia, Andorra şi România. Roşul este simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii, precum şi al sângelui vărsat în lupte, puterii de viaţă şi energiei strămoşeşti. Galbenul este simbol al forţei, bogăţiei şi purităţii. Albastrul reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţă.

Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce, iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor cinci regiuni istorice: Stema Țarii Româneşti: acvilă având în cioc o cruce, la stânga un soare, la dreapta o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I. Stema Olteniei: pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta). Stema Moldovei: capului de bour îi este asociată, pe lângă luna crai-nou și roza, o stea în locul soarelui atestat pe hrisovul din 30 martie 1392, dat de domnul Roman I. Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen („Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea. Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului, iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului. Stema Dobrogei constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”.
Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional.

 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.