05 Ago

Muzica psaltică la 200 de ani de la reforma din 1814

Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la reforma muzicală a celor trei dascăli, Hrisant de Madit, Grigorie Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax, Școala de Muzică Psaltică organizează Congresul Aniversar Internațional de Muzicologie, având ca temă: ,,1814-2014. 200 de ani de la introducerea Noii Sistime”. Congresul va avea loc la Mégaro Mousikís din Atena în zilele de 17 și 18 octombrie 2014 și va cuprinde prelegeri științifice și concerte.

fotopoulos3aa

Konstantínos Fotópoulos, director al Școlii de Muzică Psaltică și consultant științific cu privire la Noua Metodă al congresului despre reformă, a acordat următorul interviu Pemptousiei:

Pemptousia: Din punct de vedere tehnic, reforma de la 1814 i-a ajutat pe cei tineri să învețe mai ușor muzică psaltică?

Konstantínos Fotópoulos: Odată cu introducerea Noii Metode, cei trei dascăli au reușit să redea destul de fidel vechea notație, și să conserve bogata tradiție a muzicii noastre psaltice într-un mod în care poate fi înțeleasă și de omul contemporan. Au elaborat teoria muzicii psaltice destul de concentrat (cu anumite pierderi, desigur), grăbind, astfel, timpul învățării notației muzicale, având ca rezultat învățarea rapidă a elementelor de bază ale psalticii de către începători. Astfel, un tânăr înzestrat cu talent, poate, într-un an sau doi, să dobândească toate cunoștințele de bază. La școala noastră avem și copii de 6 ani care încep să învețe notația muzicală de la această fragedă vârstă.

Pe de altă parte, este adevărat că trăim într-o epocă în care toți căutăm să obținem totul fără prea mult efort și repede. În special pentru tineri, care sunt mai nerăbdători, este foarte important că sunt răsplătiți destul de repede pentru eforturile pe care le depun. Aici, însă, ne pândește un pericol, nu din pricina noii notații, ci din cauza modului în care aceasta este percepută. Apóstolos Kónstas remarcă un lucru în privința noii metode: ,,Este mai ușoară învățarea acesteia, însă cel care învață pierde natura, caracterul și claritatea liniei [muzicale] (adică a frazei muzicale) și măsurând și cântând, trebuie să aibă mare atenție ca să nu piardă vreo notă, și să nu piardă toată máthima [cântarea n. tr.] pe care o interpretează”. Mulți dintre cei care învață nu iau lucrurile prea în serios. Nu conștientizează necesitatea de a sta foarte mult timp în preajma dascălului lor la strană. Unii ca aceștia nu dovedesc seriozitate, sunt superficiali și nu încearcă să ,,fure” de la dascălul lor secretele acestei arte. În esență, muzica psaltică nu s-a schimbat. Chiar și în zilele noastre, așa după cum spune poetul, ,,se cere multă răbdare, se cere multă osteneală”.

La școala noastră, ,,Școala de Psaltichie”, încercăm să atenuăm această problemă. Insistăm foarte mult ca cursanții noștri să fie prezenți la stranele bisericilor acolo unde cântă dascălii lor, cât mai des posibil, și nu îi sfătuim să preia ei înșiși strana vreunei biserici, imediat după ce au făcut abia primii pași pe acest lung drum al studierii muzicii psaltice.

Pemptousia: Ce s-a schimbat în acești 200 de ani care au trecut de la reformă? Care credeți că a fost rolul reformei în istoria muzicii psaltice?

Konstantínos Fotópoulos: 1814 reprezintă una dintre cele mai importante etape în istoria muzicii psaltice. Într-o perioadă în care grecii se aflau sub jugul otoman și treceau printr-o perioadă foarte grea – și chiar se pregăteau pentru revoluția de eliberare – s-au găsit oameni, din toată Grecia, care să sprijine în mod concret încercarea celor trei dascăli. Noua Sistimă a fost acceptată și de cei mai severi păstrători ai tradiției și ea s-a impus. Doar dacă ne gândim la faptul că, pentru această reformă, cei trei dascăli au fost numiți ,,binefăcători ai națiunii”, putem să înțelegem rolul pe care Noua Sistimă l-a avut, nu doar în istoria muzicii psaltice, dar și în istoria țării noastre, în general. Nu spun, desigur că Noua Sistimă nu a avut, și nu are destule imperfecțiuni. Cu toate acestea, cu mare greutate s-ar fi putut găsi un mijloc mai potrivit pentru transcrierea și învățarea muzicii psaltice în zilele noastre. Chiar și așa, imperfecțiunile pe care le are pot fi suplinite cu ușurință dacă lucrăm cu smerenie și respect pentru tradiția orală și scrisă a muzicii psaltice.

Pemptousia: Aș dori să ne spuneți câte ceva despre tematica congresului, ce își propune, ce teme vor fi discutate?

Konstantínos Fotópoulos: Congresul organizat de Școala de Psaltichie are dublu caracter: științific și aniversar. Vor fi susținute referate de muzicologie cu privire la reforma din 1814 în cele 4 dimensiuni ale ei: istorie, compoziție muzicală, semiografie (notație muzicală), elemente de teorie. În paralel cu aceste expuneri, în cele 2 seri ale congresului vor avea loc concerte de muzică unde mai multe coruri vor interpreta compoziții ale lui Grigorie Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax. Considerăm că distinsa comisie științifică a congresului, nivelul ridicat al corurilor care participă la concertele din cadrul congresului, precum și ambianța deosebită de la Mégaro Mousikís din Atena constituie garantul unui eveniment cultural reușit.

Ne rugăm așadar ca bunul Dumnezeu să ne ajute astfel încât să reușim să ne aducem și noi tributul acestor trei mari dascăli care au avut grijă de a păstra neatinsă, atât cât s-a putut, muzica noastră psaltică.

fotopoulos2

Konstantinos Fotopoulos conducând corul de muzică bizantină Psaltika pe care l-a pregătit în Rusia, la Sankt Petersburg:

Biografie – Konstantínos Fotópoulos
Konstantínos Fotópoulos s-a născut în 1982 la Atena. Copil fiind, început să ia lecții de muzică de la tatăl său, protopresbiterul Ioánnis Fotópoulos. Mai târziu, a continuat studiile sale alături de protopsaltul Konstantínos Papahristodoúlou și alături de prea protopresbiterul Anastásios Traifóros, cu care a obținut atestatul de ieropsalt în anul 2000 și diploma de muzică psaltică în 2001, cu calificativul ,,Excelent”. De asemenea, s-a folosit foarte mult în relațiile pe care le-a avut cu protopsalții Dimítrios Sourlantzís și Dimítrios Ioannídis, dar cel mai mult s-a folosit urmând cursuri, timp de trei ani, alături de Vassílis Emmanouilídis, Arhonte Protopsalt al Bisericii Celei Mari a lui Hristos a Patriarhiei Ecumenice.

Dincolo de studiile de muzică bizantină a luat lecții de vioară, la început alături de profesorul Stéllios Kalaitzákis, iar mai târziu alături de Ioánnis Zevgoúlis. În anul 2000 a fost admis la Facultatea de Filozofie din cadrul Universității Kapodistriene din Atena, ramura Filologie, iar în 2001 a obținut diploma pentru studii muzicale de armonie.

Din 2004, timp de trei ani, a locuit la Moscova și a creat acolo o școală de muzică bizantină, dar și un grup psaltic bizantin, al căror profesor și dirijor este până în prezent. În acești trei ani a editat trei CD-uri cu înregistrări ale unor coruri psaltice sub conducerea sa, iar corul psaltic al școlii de psaltică a participat la slujbe bisericești, dar și concerte, atât în Rusia, cât și în străinătate. De asemenea, în Rusia, Konstantínos Fotópoulos s-a ocupat cu transcrierea celor mai cunoscute cântări bizantine, din limba greacă în limba slavonă, dar și cu alcătuirea altor compoziții muzicale. De asemenea, în cadrul activității sale în domeniul psaltic amintim participarea la numeroase congrese și seminarii având ca melosul bizantin.

A deținut funcția de protopsalt la biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Aghía Paraskeví-Atena, lampadar la biserica Sfânta Ecaterina din Plaka (centrul Atenei), protopsalt la biserica Acoperământul Maicii Domnului din Moscova, protopsalt la biserica Sfântul Profet Ilie din Porto Ráfti, iar astăzi este protopsalt la biserica Sfântul Cosma Etolianul-Amarousíou. În 2008, împreună cu colaboratorul său, Konstantínos Bousdékis, a înființat în Maroúsi (Atena), ,,Școala de Psaltichie” și grupul psaltic ,,En Psaltirío”.

pemptousia.ro

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.