PAROHIA "SF.PROOROC ILIE TESVITEANUL ŞI SF. IERARH GRIGORIE PALAMA"-GIRONA | PARROQUIA "SANT ELIES EL TESBITA I SANT GREGORI PALAMAS"(c/Aragó,no.14, Girona,Catalunya, España) 4 APRILIE 2004 - PREZENT
15 Ago

Prohodul Maicii Domnului, 14 august

12 Ago

Praznicul Maicii Domnului(15 aug)

Se apropie sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului!
Sã nu o uitãm pe Împãrãteasa lumii și a cerurilor!
Bucurie tuturor!
🌸🍃🌸🍃🌸🍃🌸🍃🌸🍃🌸🍃🌸🍃🌸
(La parohie, așa cum e rânduiala, marți seară(14 aug)de la ora 19, slujba Prohodului Maicii Domnului, iar miercuri(15 aug)
Sf. Liturghie a praznicului, de la ora 10.00.)

 

06 Ago

6 august, Schimbarea la Față

31 Jul

Anunț de interes pentru tineri

31 Jul

Postul Adormirii Maicii Domnului

1 august-15 august
🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆
Postul Adormirii Maicii Domnului care începe mâine, să ne dăruiască tuturor bucurie și bun folos!
🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆🔆

 

24 Jul

PREGUEM PER 💙🔥GRÈCIA🔥💙

PREGUEM PER GRÈCIA 🔥🔥🔥!!!
😓😓😓😓😓😓😓😓
💙💙💙💙💙💙💙💙
Almenys 74 han perdut la vida i prop de 200 han resultat ferides en els devastadors incendis que estat arrasant la costa situada al nord-est de Grècia des d’ahir a la nit, segons ha confirmat el portaveu dels cos bombers. Totes les víctimes han estat trobades a la localitat de Mati, a uns 30 quilòmetres al nord-oest d’Atenes.

Un dels moments més dramàtics del dia d’avui ha estat la troballa d’un grup de 24 persones, entre elles nens, que van ser trobats calcinats i abraçats en un descampat situat entre dos complexos d’habitatges situats a la petita localitat de Mati.

El mar, refugi
Més de 700 persones van ser rescatades per la guàrdia costanera a bord d’embarcacions on s’havien refugiat per fugir de les flames. Altres van morir ofegades mentre intentaven fugir del foc.

Malgrat l’ajut internacional i el desplegament de centenars de mitjans terrestres i aeris, els dos grans fronts que afecten la regió d’Atica no han pogut extingir-se.

El primer ministre, Alexis Tsipras, ha declarat tres dies de dol i ha promès que “ningú no es quedarà sense ajuda, ningú es quedarà sense resposta”.
naciódigital.cat

 

 

22 Jul

Hramul verii, sărbătoarea Sf Ilie

Duminică 22 iulie
Parohia ortodoxã românã de la Girona, praznicul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, hramul de vară!
☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️☀️
Mulțumind tuturor care au deschis ușa bisericii parohiale și au ales să ne fie alături în prăznuirea și cinstirea primului ocrotitor al comunității ortodoxe române de la Girona, mulțumind și copiilor care au ales să audă cuvântul Evangheliei, rugăm pe Sf Prooroc Ilie să poarte rugăciunile tuturor la Domnul Dumnezeul nostru, Hristos și să primim cu toții în inimi ploaia cea bună a nădejdii mântuirii!
Bucurie și har de la Domnul!

(albumul duminicii încheiate
de cei mici într’o pauză de aer curat și dansul verii swish-swish sau ZZ😊)

 

20 Jul

Proorocul Ilie, 20 iulie

20 iulie, Prãznuirea Sf. Prooroc Ilie,
ocrotitorul Parohiei ortodoxe române de la Girona.
La mulți ani tuturor celor care poartă numele proorocului!


☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀☀
“Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta.”

(la biserica parohială astăzi, Sf. Liturghie de la ora 10, iar duminică 22 iulie hramul de vară)

13 Jul

Jurnal de vacanță

Seminarul de vară, Ediția a III-a, iulie 2018

Palamós, 12 iulie 

A doua întâlnire în cadrul seminarului de varã al scolii parohiale de la Girona, a avut loc joi 12 iulie într’un decor inedit, oferit de Muzeul Pescuitului din Palamós.
Acest muzeu unic în zona mediteraneană, este un perimetru de dialog între oamenii mării – pescarii și restul societății, un spațiu care vine în ajutorul vizitatorului pentru a descoperi lumea pescuitului plină de pasiune, dar fragilă, un real patrimoniu natural, social și cultural.
Astfel, micul nostru grup, de la mic la mare, prin intermediul mai întâi al unui prolog vizual de câteva minute, a fost introdus în ambientul universului maritim și al pescuitului cu predilecție, trecând prin cele 5 camere tematice, pregătite cu o minuțiozitate aparte de muzeografii locului.
În mod deosebit, cei mai micuți reprezentanți ai școlii parohiale, s’au animat la descoperirea exponatelor și mai ales a bărcii vechi din sala principală, barcă, în care toți imaginativ, am urcat la bord și am călătorit prin fiecare colț al muzeului.
O altă zi de vară caniculară petrecută împreună cu cei care au reușit să ajungă la întâlnirea din Palamós, o altă zi în care am descoperit lucruri noi pentru minte și suflet. O altă zi de efort pentru doamnele mame care au trecut peste căldură, oboseală și neastâmpărarea celor mici și au ales să ne fie alături în mică noastră incursiune în lumea pescarilor.
Pescarii și munca lor istovitoare, muncă nu de puține ori periculoasă, înfruntând furia mării pentru o plasă cu pești, peștii care au fost, sunt și vor rămâne forma lor de a trăi fiecare zi a vieții, sursa lor de a’și menține familiile, dar și mărturia unei meserii vechi de când lumea, arta pescuitului.
Și urmând lui Hristos, cel mai desăvârșit pescar de oameni, ne străduim și noi timid să fim pescarii celor mici, care vor deveni viitorul comunității noastre ortodoxe române de la Girona.
Mulțumind tuturor care au participat în aceste două întâlniri ale seminarului verii, mulțumind și celor care ar fi dorit să fie împreună cu noi, dar din pricini binecuvântate nu au reușit, vă invităm duminica 22 iulie la hramul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul și la încheierea seminarului școlii.
Bucuria și dorința de a descoperi tot timpul lucruri de folos să rămână permanent în inimile tuturor și dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate cele rânduite!
Cu drag,
preoteasa Camelia

13 Jul

Jurnal de vacanță – albumul zilei

Seminarul de vară, Ediția a III-a, Palamós, 12 iulie 

Albumul zilei

 

13 Jul

Jurnal de vacanță

Seminarul de vară, ediția a III-a, iulie 2018
Jurnal de vacanță

Girona, 5 iulie

Prima zi a seminarului de vară al școlii parohiale, a debutat cu o plimbare în centrul istoric și vizita Muzeului de artă contemporană din orașul Girona.
Chiar dacă nu am reușit să fim cu toții, bucuria revederii ne’a dăruit câteva ore în a descoperi lucruri noi, în a redescoperi Girona veche de fiecare dată cu alt colțișor nevăzut în trecerile anterioare.
Treptele catedralei gironine, unică în lume prin lățimea sa, au găzduit a nu știu câta oară în trecerea timpului, momentele foto, zâmbetele și micul concurs improvizat “cine urcă sau coboară mai repede”. Istoria locului, vechimea pietrelor Viei Augusta ne’au purtat încet pașii la porțile Muzeului de artă contemporană.
Muzeul, face parte dintr’un proiect al primăriei Girona, prezentat în 2014 și care este găzduit, să zicem așa, de Casa Pastors, un edificiu de 2300 m2, având ca obiectiv principal vernisarea diferitelor colecții de artă modernă și contemporană a orașului. Muzeul de artă este centrat cu prioritate în a descoperi publicului arta catalana a sec.XX, din perioada avangardistă până în prezent.
Astfel și micul grup al școlii parohiale, format din copii și câteva doamne mame, părintele Mihai și cea care scrie aceste rânduri,
ne’am îmbogățit vizual în vizita expozițiilor muzeului, încheind prima zi a seminarului de vară la un pahar de vorbe cu folos și o inghețată prelungită, și minunatul joc al copilăriei de’a v’ati’ascunselea printre turiști, zidurile vechi ale orașului și gelaterie.
O zi de vară…poate nimic special în sine, dar bucuria de a împărți cu aproapele câteva ore de folos pentru inimă, cred că poate fi definiția de bază pentru a pune o mică amprentă în sufletele copiilor noștri. Copiii noștri atrași din ce în ce mai mult de universul egoist al computerului sau al telefonului mobil, uitând sau nedescoperind niciodată aventura copilăriei în jocuri care adună nu un singur copil ci 2,3,4,5…copii.
Seminarul verii la parohia noastră continuă, joi 12 iulie, cu o vizită inedită la Muzeul pescuitului din Palamós, unic în zona mediteraneanã.
Vã așteptăm cu bucuria copilăriei!
preoteasa Camelia

05 Jul

Seminarul de vară 2018, ediția a III-a

Școala parohială Girona

SEMINARUL DE VARÃ
Editia a III- a, iulie 2018

În cadrul școlii parohiale, propunem un program de activități pentru copiii care nu pleacă în țară, pe perioada vacanței mari.
Dorim astfel, o continuare a Seminarului de varã inițiat în iulie 2011( prima ediție) și apoi iulie 2012(a doua ediție).
Locația ca bază de lucru, va fi biserica parohiei din c/Aragó, no.14.
Fiecare întâlnire de pe tot parcursul seminarului va fi sãptãmânalã, în ziua de joi între orele 16.00-18.30.

Programul seminarului debuteazã joi 5 iulie cu vizitarea Muzeului de artã contemporanã al orașului Girona, o plimbare prin centrul istoric și o pauză de înghețată.
Punct de întâlnire, pl. Catalunya, Girona, ora 16.00.

Programul detaliat al următoarelor întâlniri va fi anunțat ulterior pe whatsapp, în grupul școlii parohiale.
Vă așteptăm cu drag să ne bucurăm împreună și să descoperim lucruri de folos!

Coordonator Școala parohială,
preoteasa Camelia Solomon

 

remember 2011
http://parohiagirona.com/parohia/scoala-parohiala/seminarul-de-vara-sf-grigorie-palama-mic-rezumat/
si 2012
http://parohiagirona.com/seminarul-de-vara-2012-editia-a-ii-a-imagini/
04 Jul

Doctori fără de arginți

Sărbătoarea Sfinților Mucenici Epictet preotul și Astion monahul

Duminică, 8 iulie, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe sfinții mucenici dobrogeni, Epictet și Astion, de la Halmyris, ai cãror douã pãrticele din sfintele lor moaște, sunt păstrate la loc de cinste în biserica parohială de la Girona.

Cei mai vechi mucenici (atestați documentar) de pe teritoriul României, au pătimit aproape de actualul sat Dunavăţul de Jos, în cetatea Halmyris (Tulcea). Potrivit actului martiric, păstrat astăzi doar într-o copie din secolul XV, ei au pătimit în anul 290, ca urmare a persecuţiei dezlănţuite de împăratul Diocleţian (284-305). Originar din părţile Răsăritului, Sfântul Epictet era preot și ducea o viaţă curată. Astion era un tânăr, nepot al senatorului roman Iulian. Era păgân, dar, întâlnindu-se cu preotul Epictet şi ascultându-i cuvintele pline de înţelepciune, se converteşte la creştinism. Apoi, împreună, se îmbarcă şi pleacă spre Halmyris. Sosind în cetate, comandantul Latronianus a aflat că există doi străini care i-au întors pe mulţi de la cinstirea zeilor. Auzind aceasta, a poruncit ca cei doi să fie supuși chinurilor.
Pe 8 iulie 290 i s-a tăiat capul întâi lui Astion, apoi preotului Epictet.
Să nu îi uităm și să ne închinăm cu evlavie sfintelor lor moaște, care să ne fie tuturor alinare și grabnic ajutătoare trupurilor și sufletelor noastre.
Duminică sunteți așteptați la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie!
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

04 Jul

Poarta iertãrii

“Dumnezeu, cînd S-a pogorît în lume, mai înainte ne-a iertat, ne-a iertat pentru că L-am trădat in Rai, ne-a iertat pentru că ne-am îndepărtat de poruncile pe care ni le-a descoperit prin proroci, ne-a iertat pentru că nu L-am primit pe Fiul Său, că L-am răstignit. Pentru toate ne-a iertat . Ne-a iertat- pentru că ne-a iubit. Și noi sîntem datori să răspundem cu aceeași dragoste.”
Ierom. Savatie Baștovoi

“Poarta Raiului”, autor Camelia Ionescu Popa

04 Jul

Supraevaluarea sinelui

“Noi întotdeauna ne supraevaluăm! Cel care ne vede cel mai bine este Dumnezeu. Oricât ne-am lăuda, oricât am părea noi mai evlavioşi, El vede adâncul sufletului tău, cum îţi trăieşti tu credinţa, care sunt trăirile tale interioare, care sunt intenţiile tale când te apropii de Dumnezeu. Dacă vom avea toate acestea în minte, atunci nu-l vom judeca pe aproapele nostru, pe cel care nu este conform grilei noastre de evaluare.”
PS Ignatie, Episcopul Hușilor

03 Jul

Sufletul

“Ceea ce stă în calea oricărei realizări este chiar sufletul omului. Sufletul este ca un combustibil pe care trebuie să-l reîmprospătezi veșnic. Dacă omul are sufletul plin, orice faptă i se pare ușoară, viața lui este dinamică și plină de realizări. Însă omul cu sufletul golit este mereu îngrijorat și nu găsește hotărîre să se apuce de treabă. De aceea în limbajul nostru patristic este folosită expresia “puținătatea sufletului” sau “Împuținarea sufletului” care exprimă nehotărîrea, lipsa de curaj și abandonarea faptelor care te fac împlinit. Astăzi lumea numește această stare “depresie” și îi conferă o multitudine de scuze, care mai de care mai compătimitoare. Totuși puținătatea sufletului este un păcat, o abandonare a vieții, o rană adusă bucuriei și iubirii. Sufletele trebuie să fie întotdeauna pline, căci orice împuținare aduce descurajarea și stingerea chefului de viață. Sufletul se umple cel mai bine cu iubire, cu dor de a face bine și de a bucura pe alții prin munca ta, prin darurile tale, prin răbdarea ta, prin iertarea ta, prin tot ce poți fi din iubire. Cînd sufletul se golește, să-l umplem la loc, ca să ne pară viața ușoară și orice lucru de care ne apucăm să sporească. Cu Dumnezeu toate sînt cu putință.”
Ierom. Savatie Baștovoi

03 Jul

Protoieria de Catalunya, întâlnirea de vară

CONFERINȚA DE VARĂ A PROTOIERIEI DE CATALUNYA

La sediul Protopopiatului de Catalunya a avut loc luni, 2 iulie 2018, ședința de lucru a preoților din Catalunya și Insulele Baleare, prezidată de Preasfințitul Părinte Episcop Timotei al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.
Dezbaterile din cadrul ședinței au privit probleme administrative și pastoral-misionare din cadrul Protopopiatului.
Părintele Niculiță Doboș de la Parohia Palma de Mallorca a susținut referatul: “Conștiința Unității de Neam în Anul Centenarului Marii Uniri”.

Mulțumim Preasfințitului Părinte Timotei pentru cuvintele de folos și sfaturile părintești, preoților și doamnelor preotese pentru participare și împreuna-lucrare pe ogorul Domnului!

14 Jun

O carte “ Vorbește’mi,să audă tot pământul”

“Există momente în care Dumnezeu Își dă mâna cu omul, pentru că omul hotărăște să iasă din cercul vicios al propriului sine, cu toată încărcătura lui, și să se deschidă lui Dumnezeu, în a Cărui dragoste nu mai există tragic, nu mai există predestinări, nu mai există pierderi iremediabile, ci totul dobândește sens.”
Tatiana Petrache

“Vorbește‑mi, să audă tot pământul”

01 Jun

1 iunie 2018 – Copilăria

🎡🎠🎉🎈Cine își dorește ca viața să rămână o veșnică bucurie a copilăriei? Cred că fiecare dintre noi, oricâtă maturitate ar trece peste noi.
La mulți ani COPILĂRIE!
🎈🎉🎠🎡

27 May

Pogorârea Duhului Sfânt

Astãzi, praznicul cel minunat al Cincizecimii,

Duminica Rusaliilor!

Binecuvântarea pogorârii Duhului Sfânt peste toți!

 

17 May

Înălțarea Domnului

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Evanghelia de la Luca
(XXIV, 36-53)


In vremea aceea, după ce S-a sculat din morţi, Iisus a stat în mijlocul ucenicilor Săi şi le-a zis: „Pace vouă!“ Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd duh. Şi El le-a zis: „De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase aşa cum Mă vedeţi pe Mine că am“. Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele. Şi lor, celor încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: „Aveţi aici ceva de mâncare?“ Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr’un fagure de miere. Şi, luând, a mâncat în faţa lor. Şi le-a zis: „Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am grăit pe când încă eram împreună cu voi, că toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeţi şi în psalmi trebuie să se plinească“. Atunci le-a deschis mintea ca să’nţeleagă Scripturile. Şi le-a zis că aşa este scris şi că aşa trebuia să pătimească Hristos şi a treia zi să învie din morţI şi întru numele Său să se propovăduiască pocăinţa şi iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. „Voi sunteţi martorii acestora. Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă rămâneţi în cetate până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus“. Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi a fost că’n timp ce-i binecuvânta, S’a depărtat de ei şi S’a înălţat la cer. Iar ei, închinându-I-se, s’au întors în Ierusalim cu bucurie mare.

13 May

Eveniment mitropolitan

Ambasada României la Paris a fost în perioada 10-12 mai gazda Congresului Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, unde au participat peste 700 de clerici și reprezentanți din cuprinsul Mitropoliei.

Programul manifestărilor a început joi cu Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Mitropolitană de Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Italiei.

Lucrările Congresului au debutat cu o slujbă de Te-deum oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif al Europei Occidentale și Meridionale.

Pe lângă membrii Sinodului Mitropolitan, la congres a participat, în calitate de invitat, special, Înaltpreasfințitul Părinte Emmanuel, Mitropolitul ortodox grec al Patriarhiei Ecumenice în Franța și președinte al Adunării Episcopilor Ortodocși din Republica Franceză.

Totodată, dintre oficialităţile prezente menţionăm: Excelența Sa Luca Niculescu, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențail al României în Republica Franceză și Principatul Monaco, Excelența Sa Adrian Cioroianu, Delegat permanent al României la UNESCO, doamna Natalia Intotero, Ministrul pentru românii de pretutindeni și Ana Taban, consilier al Ambasadorului Republicii Moldovei în Franța.

În prima zi a lucrărilor au conferențiat:

  • Mitropolitul Irineu al Olteniei –  Antropologia ortodoxă și provocările contemporane
  • Diac. Sorin Mihalache – Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile Tale! Formidabila întâlnire dintre reflecția patristică a teologiei creștin-ortodoxe și descoperirile recentre din cosmologie și neuroștiințe.

Atelierele din după-amiaza aceleiași zile au avut diferite tematici:

  • A fi creștin în societatea civilă, prezența și aportul Ortodoxiei în Europa;
  • Dialogul cu ceilalți creștini;
  • Cum putem ajuta familiile ca să trezească dragostea copiilor lor pentru Hristos și entuziasmul pentru viața în Biserică?;
  • Cum încurajăm vocațiile în Biserică?;
  • Părintele duhovnicesc ca vector al vieții în Hristos;
  • Există un viitor pentru parohiile noastre. Ortodoxie și Occident. Inculturație;
  • Modernitate fără Dumnezeu și Ortodoxie.

A doua zi părintele Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie din București, a susţinut prelegerea intitulată Pastorația în Biserica Ortodoxă. Implicațiile pastorale ale cunoștinței ortodoxe astăzi.

În cadrul conferinței, pr. Constantin Coman a vorbit despre îndepărtarea lumii în general de Dumnezeu. „Oamenii se sprijină exclusiv pe ei și pe puterile lor, pe știință, pe tehnologie, pe descoperiri, pe ideologii. Noi îl uităm pe Dumnezeu sau atunci când îl reținem în portofoliul nostru, vrem un Dumnezeu care să se adapteze la această lume a noastră”, a atras atenţia pr. Coman.

Părintele Jean Boboc a vorbit despre Provocările bioeticii în epoca noastră. Acesta a evidențiat tendința unei etici false: „Nu este de mirare că această nouă ordine morală, care nu are nimic de a face cu morala, duce la distrugerea familiei, la relativizarea adopției”. „Scopul acesteia este «fabricarea omului anonim», care nu mai este stăpân pe trupul său, un om fără identitate istorică, culturală și, mai ales, fără conștiință”, a spus pr. Jean Boboc.

Atelierele programate în a doua parte a zilei au tratat subiecte variate, dar cu importante implicații în viața creștinilor:

  • Familia creștină în Hristos și societate;
  • Îndumnezeirea omului. Răspunsul ortodox la provocările de astăzi;
  • Trăirea creștin-ortodoxă în lumea de astăzi. Rugăciune, asceză, pocăința, entuziasm și bucurie: mijloacele trăirii creștine;
  • Reînnoirea gândirii teologice astăzi: antropologie, bioetică și ecologie, dialogul cu științele;
  • Rețelele sociale și media;
  • Integrarea vieții personale și comunitare în rânduiala Bisericii;
  • Tineretul și relația cu Biserica.

sursa:basilica.ro

Din partea parohiei noastre au participat părintele paroh Mihai Solomon și preoteasa Camelia.

22 Abr

Sf.M.Mc.Gheorghe 🌹 Sant Jordi

în avans de Sant Jordi , 23 aprilie
🌹☘📔🌹📔☘🌹☘📔🌹📔☘🌹

Sf. M.Mc.Gheorghe, patronul Cataluniei, sărbătorit unic în Europa, prin târg de carte și trandafiri.
Doamnele dăruiesc domnilor o carte, iar domnii dăruiesc doamnelor un trandafir!🌹📔

La mulți ani tuturor celor care își aniversează numele de Gheorghe, George, Giorgiana, Gina, Giorgina, Georgeta, Geta, Geo, Gea…☘🌹📔

(la parohie, Sf. Liturghie de la ora 10:00)

20 Abr

Reflecție

gândul zilei cu Ierom. Savatie Baștovoi

“Oamenii te judecă pentru ceea ce ar fi vrut ei să facă, dar ai făcut tu.”

15 Abr

Paștile cel Mic

Duminica Tomei sau Paștile cel Mic


“Îndoiala lui Toma nu este un păcat. Ea se înscrie în îndoiala pe care trebuie să o avem față de îngerii luminoși în care se poate îmbrăca răul, sau îngerul care poate vesti o altă Evanghelie de care ne vorbește apostolul Pavel. Credința și încredințarea sînt lucruri diferite. A crede orice minune nu este o virtute, dimpotrivă, este o cale sigură spre cădere. Toma s-a îndoit nu pentru că nu avea credință – el nu avea încredințare. Îndredințarea este descoperirea care se face în Duhul Sfînt, vederea minunii, nu credința oarbă. Toma era într-o stare de bucurie în presimțirea întîlnirii cu Cel iubit. El era atît de bucuros și de nerăbdător să-L vadă pe Hristos Cel înviat, încît se temea că totul este neadevărat. Este acea formă de necredință pe care o avem cînd ni se spune că a venit cineva iubit fără să ne anunțe: nu cred, cum a fost posibil, zicem noi. Așa a reacționat și Toma: mi-ați dat o veste atît de minunată încît nu pot să o cred! De aceea Hristos nu-l ceartă, ci îl cheamă să-L atingă. Nimeni din ucenici nu l-a atins după înviere, deși toți au fost frămîntați de îndoiala lui Toma. Această îndoială reiese din felul cum procedează cu ei Hristos: văzînd că se îndoiesc de prezența Lui aevea, le-a cerut ceva de mîncare. Nu le-a zis să-și bage degetele în coasta Sa, dar le-a arătat într-o altă formă că este reală arătare, mîncînd în fața lor. Deci, toți ucenicii au fost încercați de îndoială, dar nimeni din ei nu a avut sinceritatea lui Toma să o spună atît de direct: vreau să pun degetul în rana Lui ca să mă conving! Prin Toma, toți ucenicii au pus degetul în rana lui Hristos. Și noi tot. Iubirea are pragurile ei de îndoială pentru a se ridica și mai sus. Îndoiala lui Toma a sporit iubirea, căci a fost o îndoială venită dintr-o prea mare bucurie la aflarea veștii că Hristos a înviat. Hristos a înviat, dragii mei!”
Savatie Baștovoi

14 Abr

Hristos a înviat!

✨✨✨✨✨

”Ni se pare câteodată că dacă am putea să uităm jignirea, atunci am putea ierta; dar a uita este peste puterile noastre – „Doamne, dă-ne nouă să putem uita!”. Dar aceasta nu este iertare; să uiţi nu înseamnă să ierţi. Iertarea înseamnă să-l vezi pe om aşa cum e, cu păcătul său şi cu ceea ce îl face să fie insuportabil, şi să spui: Te voi purta ca pe o cruce; te voi purta până în Împărăţia lui Dumnezeu, fie că vrei, fie că nu. Bun sau rău, eu te voi purta pe umerii mei, te voi aduce la Domnul şi-I voi spune: Doamne, l-am purtat pe acest om în tot timpul vieţii mele, pentru că mi-a fost teamă să nu se piardă. Acum iartă-l şi Tu, în numele iertării mele!»

Mitropolitul Antonie de Suroj…

14 Abr

Hristos a înviat!

„Fără iubire, fără iertare şi milostenie nu este mântuire, nu sunt Paşti, nici bucurie în suflet, nici înviere din moartea păcatelor, nici pace în inimile noastre”.
Părintele Cleopa

09 Abr

Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

“Ziua Învierii! Să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să iertăm toate pentru Înviere. “
💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVÃRAT A ÎNVIAT!
💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫

08 Abr

Hristos a înviat!

“Hristos l-a numit prieten pe Iuda în momentul cînd acesta tocmai înfăptuia trădarea. Nu l-a numit prieten cu gîndul de a-l opri de la rău, căci răul se săvîrșise deja – Iuda era lipit de obrazul Mîntuitorului și ostașii urmau să-l lege – ci l-a numit prieten pentru a-l asigura că e iertat. Prorociile erau împlinite, Hristos a fost vîndut și urma să fie răstignit, deci, Iuda avea timp să se pocăiască. Faptul că Iuda a trădat nu a fost o condiție fatală pentru pierzania lui – Iuda a fost restabilit chiar după trădare. Încă nu-și luase mîinile de pe grumazul sfînt al lui Hristos și încă nu-și deslipise tîmpla de tîmpla Celui pe care îl vindea prin sărutare, cînd Hristos a și șters păcatul lui și din trădător l-a făcut Prieten. Asta este iubirea.

Nimic nu avem a învăța din Paște decît iubirea. Să-i iubim pe toți, iar pe cei care ne-au trădat, să-i putem restabili în drepturile de prieteni. Pentru că nimic nu avem și nimic nu sîntem, decît Iubire. Nu ne folosește nici cinstea și nici bogăția, nici corectitudinea, nici bunul nume, dacă nu avem iubire. Hristos nu s-a rușinat să aibă un prieten ca Iuda, nu s-a rușinat să rămînă în lume ca un Dumnezeu care a avut un apostol ca Iuda, dar noi punem condiții de respect prietenilor noștri și ne lepădăm foarte ușor de ei. Hristos a căutat lumină în întunericul lui Iuda, iar noi căutăm întuneric în lumina prietenilor noștri. Darurile lui Hristos sînt peste toți oamenii și lumina Lui strălucește tuturor – noi trebuie doar să le vedem.

Bucurați-vă și iubiți. Dacă cineva este nevrednic în ochii noștri, este pentru că noi nu strălucim destul pentru a-l vedea în iubire. Să ne iertăm pentru Înviere, ca să fim prieteni ai lui Hristos. Să ne bucurăm ca niște prieteni, că doar între prieteni bucuria este deplină. Paștele este sărbătoarea iubirii arătată prin iertare. Ietați și primiți iertare. Luminați și primiți lumină. Hristos a înviat!”
Ieromonah Savatie Baștovoi

07 Abr

Ce înseamnă Învierea

“Am fost întrebat ce nseamnă pentru mine învierea:

Pentru mine, Învierea înseamnă triumful celor smeriți, lumina Adevărului care strălucește tuturor. Ziua în care ne vom înțelege fără cuvinte, vorbind în limba bucuriei. Hristos, iubitul și preadulcele, smeritul nostru Domn, strălucind în lumina iubirii Sale în care vom putea privi și umbla, încredințîndu-ne că totul a fost adevărat. Iubirea nesfîrșită, cununa iertării și biruința blîndeții, strălucirea mucenicilor, lauda ierarhilor, bucuria preoților, slava celor milostivi. Îmi doresc ca toți să ajungem să o vedem. De aceea îi iert pe toți, pentru Înviere, și îi rog să mă ierte și ei pe mine, ca împreună să ajungem la Hristos, la această bucurie nesfîrșită, singura pentru care merită să trăim și să murim. Restul nu contează. Hristos a înviat!”
Ieromonah Savatie Baștovoi

06 Abr

Vinerea Mare

✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨
„Nu piroanele L-au ţinut pe Hristos răstignit, ci iubirea.” (Părintele Nicolae Steinhardt)
✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨✨

01 Abr

Program liturgic 31 martie*13 aprilie

Programul liturgic perioada 31 martie – 13 aprilie

Floriile * Săptămâna Patimilor

Învierea Domnului * Săptămâna Luminată

31 martie, Sâmbăta lui Lazăr

Ora 08:00 – Sf.Liturghie

Ora 09:45 – Pomenirea morților

Duminică,1 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim * Floriile(dezlegare la pește)

Ora 08:00 – Utrenia

Ora 09:45 – Sf.Liturghie

Începutul Săptămânii Patimilor Domnului

Ora 19:00 – Denie

Sfânta și Marea Luni, 2 aprilie

Ora 19:00 – Denie

Sfânta și Marea Marți, 3 aprilie

Ora 19:00 – Denie

Sfânta și Marea Miercuri, 4 aprilie

Ora 19:00 – Denie

Sfânta și Marea Joi, 5 aprilie

Ora 09:00, Liturghia Sf.Vasilie cel Mare, unită cu Vecernia

Ora 19:00 – Denia celor 12 Evanghelii

Sfânta și Marea Vineri, 6 aprilie(Zi aliturgică)

Ora 10:00 -Vecernie, Scoaterea Sfântului Epitaf

Ora 19:00 – Denia Prohodului Domnului

Pentru Vinerea Mare, biserica parohială va rămâne deschisă permanent începând cu ora 11:00h 
pentru toți cei care doresc să se închine la Sfântul Epitaf(icoana punerii în mormânt a Mântuitorului).
Conform rânduielii din întreaga Biserică Ortodoxă, Vinerea Mare este zi aliturgică (adică nu se săvârșește Sfânta Liturghie), deci nu se poate primi Sfânta Împărtășanie.

Sfânta și Marea Sâmbătă, 7 aprilie

Ora 10:00 -11:00,Împărtășirea copiilor

Restul zilei de sămbătă este rezervat pregătirilor necesare slujbei de Înviere.

Praznicul Învierii Domnului * Sfintele Paști 2018

va avea loc ca în fiecare an, la biserica parohială,

în noaptea de sâmbătă 7 aprilie spre duminică 8 aprilie,

începând cu ora 24.00!

Vă așteptăm cu drag!

!HRISTOS A ÎNVIAT!

8 aprilie, Învierea Domnului (Sfintele Paști)

Ora 11:00 -Vecernie(A doua Înviere, cum se zice în popor) și Împărtășirea copiilor

9 aprilie, Lunea Luminată (Sfintele Paști)

Ora 10:00 – Sf.Liturghie

10 aprilie, Marția Luminată (Sfintele Paști)

Ora 10:00 – Sf.Liturghie

13 aprilie, Vinerea Luminată, Izvorul Tămăduirii

Ora 10:00 – Sf.Liturghie (Harți)

Tuturor vă dorim să petreceți această perioadă de prăznuire a Sfintelor Paști, cu bucurie, pace și liniște în inimi!

 

01 Abr

Duminica Stâlpãrilor

Azi, Ortodoxia prãznuiește Intrarea Domnului și Mântuitorului Hristos în Ierusalim!

Duminica Floriilor sau a Stâlpãrilor




 

23 Mar

Buna Vestire

Buna Vestire, cea mai importanta veste din istorie
Sarbatoarea Buna Vestire este praznuita pe 25 martie. Buna Vestire inseamna veste buna, anume instiintarea Maicii Domnului de catre Arhanghelul Gavriil, ca Dumnezeu a ales-o ca Fiul Sau sa se intrupeze din ea pentru mantuirea neamului omenesc. Este cea mai importanta veste din istorie, pentru ca vesteste ca umanitatea nu este pentru moarte.
Cuvantul ingerului nu este vestirea unui fapt implinit, el doar a instiintat-o pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei. Maica Domnului ramane uimita in fata cuvintelor rostite de inger, pentru ca ceea ce urma sa se petreaca cu ea, era mai presus de legea firii. Din acest motiv intreaba: “Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?”. Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate – “Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri”, Fecioara a grait: “Iata roaba Domnului, fie mie dupa cuvantul tau” (Luca 1:38). In acel moment a avut loc zamislirea directa a lui Hristos prin puterea si lucrarea Preasfantului Duh. Asadar, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc numai dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Avand in vedere ca zamislirea s-a facut de la Duhul Sfant si nu prin legatura trupeasca, Maica Domnului a ramas Fecioara inainte de nastere, in nastere si dupa nastere, adevar exprimat in iconografie prin cele trei stele pe care iconarul le zugraveste totdeauna pe frunte si pe cei doi umeri ai Fecioarei.
Sfantul Vasile cel Mare spune ca “cel purtat in pantece a fost imediat desavarsit cu trupul si nu a luat forma dupa un scurt timp”. Acest lucru inseamna ca Pruncul din pantecele Fecioarei nu a parcurs etapele unui fat obisnuit. Membrele trupului Sau s-au format imediat, adica El a fost creat om desavarsit, dar nu s-a aflat de indata la marimea varstei de noua luni, ci a crescut putin cate putin.
Pentru ca sarbatoarea Buna Vestire este o sarbatoare a intruparii Domnului, aceasta zi este o praznuire nu doar a Maicii Domnului, ci si a Mantuitorului Iisus Hristos. Din acest motiv in otpustul acestei sarbatori se spune: “Cel ce a binevoit a Se intrupa pentru mantuirea noastra…”
Buna Vestire – Inceputul mantuirii
Mantuirea este un dar de la Dumnezeu, dar fara participarea omului la acest dar, mantuirea nu este posibila. Deci, Dumnezeu nu forteaza si nici nu anuleaza libertatea omului in lucrarea mantuirii. E nevoie de impreuna lucrare. Astfel, nici Intruparea Domnului nu se petrece fara acordul Fecioarei Maria. Mantuirea tine de vointa lui Dumnezeu de a-l sfinti, dar si de incuviintarea omului ca el sa fie sfintit.
In troparul sarbatorii Bunei Vestiri cantam: Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu Fiu Fecioarei se face si Gavriil harul bine-l vesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te, cea plina de har, Domnul este cu tine! Marturisim ca astazi este inceputul mantuirii pentru ca astazi este inceputul Intruparii. Iar Intruparea aduce unirea celor doua firi – dumnezeiasca si omeneasca – in Persoana Fiului, unire pentru vesnicie. Intruparea Domnului ne descopera ca omul trebuie sa fie unit cu Dumnezeu.
Buna Vestire – unul din cele mai vechi praznice dedicate Maicii Domnului
Buna Vestire este unul din cele mai vechi praznice inchinate Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Unii o sarbatoreau in Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. In Rasarit, data serbarii s-a generalizat pe 25 martie, odata cu stabilirea datei de 25 decembrie pentru praznicul Nasterii Domnului. In Apus, acest lucru s-a petrecut abia in secolul al XI-lea.
De Buna Vestire avem dezlegare la peste. Aceasta dezlegare este acordata pentru orice zi a saptamanii, chiar si atunci cand Buna Vestire ar fi praznuita intr-o zi de miercuri sau vineri.

18 Mar

Program liturgic 18-25 martie

18 martie

Duminica a patra din Post, a Sf.Ioan Scãrarul

08.00h – Utrenia

09:45h – Sf. Liturghie

21 martie, Miercuri

18:00h – Denia Canonului Mare 

24 martie, Sâmbătă

08:00h – Sf. Liturghie

10:30h – Pomenirea morților

11:15h – Spovedanie

19:00h – Sf. Maslu

25 martie

Duminica a cincea din Post, Buna Vestire

(dezlegare la pește)

08:00h – Utrenia

09:45h – Sf. Liturghie

12:00h – Seminar PRO VITA 

Întâlnirea mamelor elevilor școlii parohiale, tema seminarului fiind “ Viața de familie într’o lume globalizată, și pe zi ce trece, tot mai îndepărtată de Dumnezeu”.

Totodată, elevii școlii parohiale pregătesc pentru această lună martie, expoziția de desene cu titlu “ Mama și darul cel mai de preț al lui Dumnezeu, viața”. Expoziția va rămâne disponibilă în biserică până la finalul săptămânii luminate. 

Vă așteptăm cu drag să fiți parte din viața parohiei! 

 

18 Mar

Duminica a patra din Post

Duminica a patra din Post,
a Sf. Ioan Scãrarul

Ev. Matei 4, 25; 5, 1-12

În vremea aceea după Iisus au mers noroade multe din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan.

Iisus, văzând mulţimile, s-a suit în munte, a şezut jos şi ucenicii Săi au venit lângă Dânsul; iar El, deschizând gura Sa, îi învăţa zicând: fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce plâng, căci aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, căci aceia vor moşteni pământul. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate, căci aceia se vor sătura. Fericiţi cei milostivi, căci aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, căci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, căci a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când, din pricina Mea, vă vor ocărâ şi vă vor prigoni şi, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, căci plata voastră multă este în ceruri.

11 Mar

Duminica a treia din Post

Duminica a 3-a din Post, a Sfintei Cruci

Ev. Marcu 8, 34-38; 9, 1

Zis-a Domnul: cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi mântuiască sufletul său îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mântui. Şi ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce-ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Iar de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în acest neam desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.

Apoi a zis către ei: adevărat vă spun vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moarte, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.

04 Mar

Duminica a doua din Post

Duminica a doua din Post, a Sf. Grigorie Palama

Ev. Ioan 10, 9-16

Zis-a Domnul: Eu sunt uşa; dacă va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi, şi păşune va afla. Furul nu vine decât numai să fure, să junghie şi să piardă. Eu am venit ca oile Mele să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug. Eu sunt păstorul cel bun; păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oile sale. Iar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge, iar lupul răpeşte şi risipeşte oile. Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi n-l doare inima de oi. Eu sunt păstorul cel bun şi cunosc oile Mele şi ele Mă cunosc pe Mine, aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi Eu cunosc pe Tatăl; şi Eu îmi dau viaţa pentru oile Mele. Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor.

25 Feb

Duminica Ortodoxiei 2018

Duminica Ortodoxiei, prima duminică a Postului Mare


Ev. Ioan 1, 43-51
“În vremea aceea a vrut Iisus să meargă în Galileea şi a găsit pe Filip şi i-a zis: vino după Mine. Şi Filip era din Betsaida din oraşul lui Andrei şi al lui Petru. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: am găsit pe Acela despre care a scris Moise în lege şi au scris proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. Iar Natanael i-a zis: din Nazaret poate să fie ceva bun? Şi Filip i-a răspuns: vino şi vezi. Iisus a văzut pe Natanael venind către Dânsul şi a zis despre el: iată cu adevărat israelitean în care nu este vicleşug! Natanael L-a întrebat: de unde mă cunoşti? Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: mai înainte ca Filip să te cheme, te-am văzut când erai sub smochin. Răspuns-a Natanael şi I-a zis: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti împăratul lui Israel. Răspuns-a Iisus şi i-a zis: pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Apoi i-a zis: adevărat, adevărat vă spun că de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi pogorându-se peste Fiul Omului.”

 

19 Feb

Postul Mare 2018 – Prima sãptãmânã

Program liturgic
Miercuri, 21 februarie:
18,30 – Canonul Sfântului Andrei Criteanul;
Joi, 22 februarie :
18,30 – Canonul Sfântului Andrei Criteanul;
Vineri, 23 februarie:
18,00 – Spovedanie;
Sâmbătă, 24 februarie:
8,00 – Sfânta Liturghie şi pomenirea morţilor;
18,00 – Spovedanie;
Duminica întâi a Postului, 25 februarie, a Ortodoxiei:
8,00 – Utrenia;
9,45– Sf. Liturghie.

(Pentru primele doua zile ale acestei saptamani, parintele paroh nu va fi disponibil, data fiind starea nu foarte buna de sanatate. 

Va multumim pentru intelgere. 

Programul de spovedanie este orientativ, pentru alte zile si ore in care doriti sa veniti la biserica parohiala, va rugam sa lasati un mesaj la numarul parintelui(696062693). )

Post cu folos tuturor!

 

 

09 Feb

“Lãsă-ți copiii să vină la Mine”

“1. Părinte, ce faceţi dacă un bebeluş strigă tare în biserică?
Cânt mai încet. Vocea lui e mai importantă decât a mea.

2. Părinte, copilul meu de 4 ani fuge prin biserică. Ce e de făcut?
Îi faceţi loc. Când o să fugiţi spre rai, o să vă bucuraţi dacă cineva vă face loc.

3. Părinte, sunt permise jucăriile în biserică? Băieţelul meu ia mereu cu el câte una.
Da, poate veni cu ele, iar după predică, ne jucăm împreună.

4. Părinte, copilul meu a mâzgălit cu carioca o icoană. E păcat?
Nu este. Se şterge. Alţii, mai demult, le-au tăiat cu săbiile, le-au ars şi le-au batjocorit. Îi mai cumpăr eu un set de culori. Apropo, de când s-a atins copilul cu mânuţa de chipul sfântului Nicolae, acesta schiţează un zâmbet cald.

Un prunc dus la biserică este oglinda sufletului mamei!”

un părinte

26 Dic

Steaua care i’a condus pe magi

Ce fel de stea s-a arătat la naşterea lui Hristos?
Sfântul Ioan Gură de Aur

Steaua care i-a condus pe magi n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, după părerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevăzută, care a luat chip de stea, se vede în primul rând din mer­sul ei. Nu este vreo stea care să meargă pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem că şi soarele şi luna şi toate celelalte stele merg de la răsărit la apus; steaua aceasta, însă, mergea de la miază­noapte la miazăzi, că aşa se află Palestina faţă de Persia.

În al doilea rând, şi din timpul în care s-a arătat putem vedea că steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua-n amiaza mare pe cînd strălucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; că luna depăşeşte în strălucire pe toate celelalte stele, dar cînd se ivesc razele soarelui, se ascunde îndată şi dispare. Steaua aceasta, însă, prin mărimea strălucirii sale, a biruit şi razele soarelui; strălucea mai tare decît ele; lumina mai puternic, deşi era atîta lumină.

În al treilea rînd, se vede că nu era una din celelalte stele, pentru că apărea şi apoi iarăşi dispărea. Pe drumul pînă în Palestina steaua se arăta conducînd pe magi; cînd au ajuns în Ierusalim s-a ascuns; apoi iarăşi, cînd magii au părăsit pe Irod, după ce-i spuseseră pricina pentru care veniseră şi au plecat, steaua iar s-a arătat; şi acest lucru nu poate fi mişcarea firească a unei stele, ci a unei puteri înzestrate cu o raţiune deosebită. Nici nu avea un drum propriu; mergea cînd magii trebuiau să meargă; cînd stăteau ei, stătea şi ea; slujea tuturor celor de trebuinţă.

Era ca stâlpul cel de nor din pustie: oprea şi scula tabăra iudeilor atunci cînd trebuia. în al patrulea rînd, se vede bine că nu era o stea precum celelalte din chipul în care a arătat locul unde s-a născut Pruncul. Că n-a arătat locul rămînînd sus pe cer – de altfel nici nu putea să le arate locul de rămînea sus -, ci l-a arătat pogorîndu-se jos. Ştiţi doar că locul era atît de mic cît putea încăpea o colibă, dar mai bine spus, cît putea încăpea trupul unui prunc; iar o stea obişnuită nu putea să arate un ast­fel de loc pentru că o stea stă la o înălţime foarte mare şi nu poate să arate un loc atît de mic, nici să-l facă cunoscut celor care vor să-l găsească. De lucrul acesta poţi să te încredinţezi uitîndu-te la lună; deşi este cu mult mai mare decît stelele, totuşi pare că este aproape de toţi locuitorii lumii răspîndiţi pe o întindere atît de mare de pămînt. Spu­ne-mi, te rog, cum ar fi putut steaua să arate locul aşa de îngust al ieslei şi al colibei de n-ar fi părăsit înălţimea aceea, de nu s-ar fi pogorît jos şi n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului? Acest lucru îl lasă evan­ghelistul să se înţeleagă cînd spune: „Şi iată steaua mergea înaintea lor, pînă a venit şi a stat deasupra unde era Pruncul”.

Iată, dar, cîte pricini ne arată că steaua aceasta nu era una din mul­tele stele ale cerului şi că ea nu s-a arătat potrivit legilor care guver­nează creaţia văzută.

Aş putea fi întrebat:

– Dar pentru care pricină s-a arătat steaua?

– Ca să mustre nesimţirea iudeilor şi să le ia orice cuvînt de apărare pentru nerecunoştinţa lor. Pentru că Cel născut avea să pună capăt vechii vieţuiri, pentru că avea să cheme întreaga lume la închinarea Lui – că avea să fie închinat şi pe apă şi pe uscat -, de aceea chiar de la înce­put deschide neamurilor uşa, voind să instruiască pe ai Săi prin cei străini. Pentru că iudeii n-au ţinut seamă de profeţii lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui, Dumnezeu a făcut să vină nişte păgîni, dintr-un pămînt îndepărtat, să caute pe împăratul născut printre ei, şi astfel să afle iudeii din gura perşilor ceea ce nu voiseră să afle de la pro­feţi; şi astfel să se convingă de naşterea lui Hristos, de vor fi oameni cu judecată; dar de se vor împotrivi, să fie lipsiţi de orice apărare.

Sursa: Sfântul Ioan Gură de Aur – Omilia VI la Evanghelia după Matei

25 Dic

Hristos S’a nãscut!

21 Dic

Program liturgic

PROGRAMUL LITURGIC

18 – 31 decembrie 2017

1 ianuarie 2018

 *********

Luni – Duminică(18- 24) decembrie,ultima săptămână a Postului Crăciunului

Vom trece ca în fiecare an pe la casele dvs cu Icoana Nașterii Domnului

Joi, 21D, 16.00h – Repetiție pentru Concertul de Crăciun –  școala parohială

 Sâmbătă 23D – Biserica va fi deschisă între orele 16.00 – 18.00, pentru toți cei care doriți

să aduceți punguțele cu dulciuri și fructe, ca daruri pentru copiii parohiei.

Duminică, 24D – Ajunul Crăciunului

 08.00h, Utrenia
09.45h, Sfânta Liturghie

Luni, 25D, Crăciunul
Praznicul Nașterii Domnului
08.00h, Utrenia
09.45h, Sfânta Liturghie
12.00h, Concertul tradițional de colinde

Marți, 26D, Crăciunul
Soborul Maicii Domnului
10.00h, Sfânta Liturghie

Miercuri, 27D, Crăciunul
Sf.Apostol Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan
10.00h, Sfânta Liturghie

Duminică, 31D, Ajunul Anului Nou

08.00h, Utrenia
09.45h, Sfânta Liturghie
21.00h, Vecernie – Rugăciune de mulţumire pentru Ajunul Anului Nou 2018

**********

Luni, 1 ianuarie 2018, Sf.Ier.Vasilie cel Mare, Anul Nou
10.00, Sfânta Liturghie

Începând cu ziua 2 ianuarie până în 5 ianuarie(Ajunul Bobotezei)
vom trece pe la casele fiecăruia pentru binecuvântare cu apă sfințită.

Tuturor vă dorim să vă dăruiască Domnul, zile binecuvântate

atât la Praznicul Crăciunului, cât și la Anul Nou și Bobotează!

Să trăiți întru mulți și frumoși ani!

 

18 Dic

Cãtre praznicul Crãciunului

💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫
“Dumnezeu, asemănându-Se oamenilor, Sărăceşte în Trup pentru ca să ne îmbogăţească pe noi cu Mărirea Sa; şi Cel Neîncăput în peşteră Se naşte. Pe Acesta deci să-L primim cu gând credincios.”
💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫

01 Dic

Ziua națională a României

30 Nov

Apostolul cel întâi chemat, Sf. Andrei

Astăzi, 30N, prăznuirea Apostolului Andrei, ocrotitorul României!
Tuturor celor care îi poartă numele, mulți ani binecuvântați!
💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫💫

(la parohie, Sf. Liturghie de la orele 10.00)


21 Nov

Intrarea Maicii Domnului în Bisericã

“Văzând sângele cel dumnezeiesc al Fiului tău vărsându-se pe Cruce pentru mântuirea noastră, ca o slugă a Domnului, cu smerenie plecându-te voii Tatălui Care este în Ceruri, ne-ai arătat nouă chipul pătimirii şi al răbdarii, ca şi noi, când suntem în cuptorul ispitelor şi al nevoilor, cu smerenie să ne rugăm lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!”

18 Nov

Prima Sf.Liturghie în catedrala episcopalã

11 Nov

14 noiembrie, Sf. Ierarh Grigorie Palama

14 Noiembrie – Praznicul celui de al doilea ocrotitor al parohiei, Sf. Ierarh Grigorie Palama

Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol. Tatăl Sfântului Grigore a devenit un important demnitar la curtea lui Andronicus al II-lea Paleologul (1282-1328), dar a murit la scurt timp, Andronicus devenind turorele copilului Grigore rămas orfan.

Înzestrat cu abilităţi intelectuale şi ambiţie, Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educaţie superioară medievală. Împăratul spera ca tânărul să se îndrepte spre munca în cadrul guvernului, dar Grigore, abia împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost tuns şi a pornit pe calea sfinţeniei. Un an mai târziu, Sfântul Evanghelist Ioan Teologul i-a apărut în vis şi i-a promis că-l va proteja pe calea sa duhovnicească. Mama şi surorile lui Grigore au devenit şi ele călugăriţe.

După săvârşirea Părintelui Nicodim, Sf. Grigore a stat opt ani sub îndrumarea duhovnicească a Părintelui Nichifor iar după moartea Părintelui Nichifor, Grigore s-a tranferat la Lavra Sf. Atanasie Athanitul (prăznuit în 5 iulie). Aici a slujit la trapeză şi apoi a devenit cântăreţ în biserică. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai abitir pentru a atinge perfecţiunea spirituală. De la stareţul mănăstirii a învăţat meşteşugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii, începînd cu marii pustnici ai deşertului din sec. al IV-lea, Evagrie Ponticul şi Sf. Macarie al Egiptului (prăznuit în 19 ianuarie).

Mai târziu, în sec. al XI-lea, Sf. Simeon Noul Teolog (prăznuit în 12 martie) a dat indicaţii amănunţite despre activitatea mentală pentru cei care practicau rugăciunea exterioară, iar sfinţii din Athos au pus-o în aplicare. Practicarea rugăciunii minţii sau a inimii pentru care este nevoie de solitudine şi linişte se numeşte “isihasm” (de la grecescul “hesychia” care înseamnă calm şi linişte), iar practicanţii se numesc isihaşti.

În timpul şederii sale în Glossia viitorul ierarh Gregore a fost complet absorbit de spiritul isihast acesta devenind noul său mod de viaţă. În anul 1326, datorită ameninţării invaziei turce, el împreună cu ceilalţi fraţi ai schitului s-au retras în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot.

Sf. Grigore a combinat îndatoririle sale preoţeşti cu viaţa de pustnic. Cinci zile pe săptămână le petrecea în linişte şi rugăciune iar sâmbăta şi duminica venea în mijlocul oamenilor, slujind sfintele slujbe şi predicînd, smulgînd oamenilor sentimente de iubire dar şi multe lacrimi prin cuvintele sale. Uneori participa la întrunirile duhovniceşti ale tinerilor educaţi conduse de viitorul patriarh Isidor. După reîntoarcerea din Constantinopol, Sf. Grigore a găsit un loc potrivit în care să vieţuiască în solitudine, lângă Tesalonic, la Bereia. Aici a adunat în jurul lui în timp scurt mai mulţi călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani.

În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viaţa Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sf. Grigore a fost plasat printre cei mai importanţi apologeţi universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului.

Prin 1330 învăţatul călugăr Varlaam sosea în Constantinopol din Calabria, Italia. Acesta a fost autorul unor tratate de logică şi astronomie, fiind renumit pentru calităţile sale oratorice ieşite din comun. Varlaam a primit o catedră la universitatea din capitală şi a început să adâncească studiul scrierilor Sf. Dionisie Areopagitul (prăznuit în 3 octombrie), a cărui teologie “apofatică” (“negativă”, în contrast cu “katafatică” sau “pozitivă”) era în mod egal apreciată atât în Bisericile de Răsărit cât şi în cele de Apus.

La scurt timp, Varlaam a călătorit la Muntele Athos, unde s-a familiarizat cu viaţa spirituală a isihaştilor. Susţinînd imposibilitatea cunoaşterii esenţei lui Dumnezeu, el a declarat că rugăciunea minţii era o eroare eretică. În călătoriile sale la Constantinopol şi Tesalonic, călugărul Varlaam a intrat în dispute cu călugării, încercînd să demonstreze natura materială creată a luminii din timpul Schimbării la faţă a Mântuitorului de pe Muntele Tabor. Acesta ridiculiza învăţăturile călugărilor despre metodele rugăciunii şi despre lumina necreată văzută de isihaşti.

Sf. Grigore, la rugămintea călugărilor athoniţi, a răspuns prin admonestări verbale la început, dar văzînd că nu au nici un rezultat, a început să aştearnă pe hârtie argumentele sale teologice. Astfel a apărut “Triade în apărarea sfinţilor isihaşti” (1338). Prin 1340 sfinţii din Muntele Athos au compilat, cu ajutorul sfântului, un răspuns general împotriva atacurilor lui Varlaam , grupat sub titlul “Tomul Aghiorit”. La Sinodul din Constantinopol din 1341 ţinut la Biserica Sf. Sofia, Sf. Grigore a polemizat cu Varlaam, axîndu-se pe ideea naturii luminii de pe Muntele Taborului. În 27 mai 1341 Sinodul a fost de acord cu punctul de vedere al Sf. Grigore, şi anume că, Dumnezeu, de neatins prin esenţa Sa, ni se descoperă prin energiile Sale direcţionate spre lume şi percepute de noi, cum a fost lumina de pe Muntele Taborului, dar acestea nu sunt nici materiale şi nici create. Ipotezele lui Varlaam au fost condamnate ca erezii, acesta fiind anatemizat şi izgonit în Calabria.

Dar disputele dintre Palamiţi şi Varlaamiţi erau departe de a se fi încheiat. Acestora din urmă li s-au alăturat discipolul lui Varlaam, călugărul bulgar Akyndinos, precum şi Patriarhul Ioan XIV Kalekas (1341-1347); împăratul Andronicus III Paleologul (1328-1341) înclina şi el spre punctul lor de vedere. Akyndinos, al cărui nume însemna “cel care nu face rău,” de fapt a cauzat un mare rău prin învăţăturile sale eretice. Akyndinos a scris o serie de mici tratate în care îi denunţa Sf. Grigore şi pe călugării athoniţi drept provocatori de tulburări în cadrul Bisericii. La rândul său, sfântul a scris un răspuns detaliat în care demonta erorile lui Akyndinos. Însă patriarhul îl susţinea pe Akyndinos şi l-a numit pe Sf. Grigore vinovat de toate tulburările din cadrul Bisericii. În 1344 l-a închis în temniţă timp de patru ani. În 1347, când Ioan al XIV-lea a fost înlocuit de Isidor (1347-1349), Sf. Grigore a fost eliberat şi numit Arhiepiscop al Tesalonicului.

În 1351 Sinodul din Vlaherne a apărat cu solemnitate caracterul ortodox al învăţăturilor sale, însă poporul nu l-a acceptat uşor pe Sf. Grigore, astfel încât el a trebuit să se mute dintr-un loc în altul. Într-una din călătoriile sale la Constantinopol pe un vapor bizantin, a căzut în mâinile turcilor. Chiar în captivitate, Sf. Grigore a predicat atât prizonierilor creştini cât şi răpitorilor săi musulmani. Hagarenii au fost uimiţi de înţelepciunea cuvântului său, dar musulmanii nu au putut suporta acestea şi l-au bătut, ba chiar l-ar fi omorât cu plăcere dacă n-ar fi nădăjduit într-o răscumpărare mare. La un an, Sf. Grigore a fost răscumpărat şi s-a întors la Tesalonic.

Sf. Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morţii sale, vindecînd mulţi bolnavi. În ajunul morţii sale, Sf. Ioan Hrisostom i-a apărut într-o viziune, adresîndu-i cuvintele: “Spre înălţimi! Spre înălţimi!” Sf. Grigore Palama a adormit întru Domnul în 14 noiembrie 1359. În 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol sub Patriarhul Filotei (1354-1355, 1364-1376), care a scris viaţa sfântului şi slujbele adresate acestuia.

Sfântul Grigorie Palama a fost o piatră de poticnire atât în timpul său, în înfruntarea dintre ortodoxie şi tradiţia şi teologia occidentală, cât şi în vremea noastră, când reprezintă încă un motiv de dezacord între teologii ortodocşi, pe de o parte, care îl consideră “luminător ortodoxiei, întăritor evlaviei şi învăţător” şi teologii occidentali, pe de altă parte, pentru care acesta e vrednic a fi socotit de-a dreptul eretic.

Această valorizare diferită a lui Palama din partea ortodocşilor şi a teologiei vestice nu e greu de înţeles, căci prin teologia lui devine evidentă pentru toţi dimensiunea legăturii organice ce caracterizează teologia ortodoxă şi spiritualitatea specific ortodoxă, dar şi prăpastia adâncă ce o desparte de tradiţia şi modul de a face teologie occidentale.

DOCTRINA ISIHASTĂ

Disputa teologică cea mai însemnată în Răsărit, în secolul al XIV-lea a fost disputa isihastă, numită şi palamită, după numele Sf. Grigorie Palama († 13 noiembrie 1359), sau varlaamită, dupa numele lui Varlaam de Calabria († 1350). Ea porni sub influenţa scrierilor lui Pseudo-Dionisie Areopagitul (sec. V) şi a lui Simeon Noul Teolog († 1022) în Muntele Athos, unde unii monahi se dedaseră vieţii contemplative, în linişte desăvârşită, = , termen de la care această mişcare şi disputa teologică s-a numit isihasm.

Metoda sau practica isihastă se realiza astfel: călugării dedaţi acesteia se retrăgeau în locuri singuratice şi prin concentrarea gândului la rugăciune se ridicau mai presus de impresiunile simţurilor şi de tot ceea ce îi înconjura, pentru ca prin contemplare continuă să vadă lumina dumnezeiască cea necreată, pe care au vazut-o Sfinţii Apostoli Petru, Iacob şi Ioan, la Schimbarea la Faţă pe Muntele Taborului (Mt. 17, 1-8; Mc. 9, 2-9; Lc. 9, 28-36), spre a realiza astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu. Această lumină stralucitoare nu este fizică, ci dumnezeiască. Isihaştii rosteau continuu această scurtă rugăciune: Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă.

Doctrina isihastă a fost susţinută de Sfântul Grigorie Palama, retras între 1318 şi 1326 in Muntele Athos, apoi, între 1326 şi 1331, într-un loc singuratic lângă Bereea, în Macedonia.

El învăţa că nu este imposibil de a vedea lumina Dumnezeirii, necreată şi incoruptibilă, identică cu lumina Taborului, ea fiind numai o lucrare, energie şi putere a lui Dumnezeu, care emană din fiinţa Sa nevazută, fară să fie identică cu ea. Este deci deosebire între fiinţa lui Dumnezeu cea nevazută şi inaccesibila oamenilor, căci < > (In. 1, 18; I In. 4,12) şi puterile – sau energiile – Sale necreate, care emană din ea, prin care Dumnezeu Se descoperă oamenilor, asupra cărora revarsă harul său, puterea Sa, spre a dobândi mântuirea şi îndumnezeirea până la (Ef. 4, 13).

Aceste energii sau lucrări sunt comune celor trei persoane ale Sfintei Treimi şi, prin lucrarea lor, Dumnezeu se manifestă în lume. Această doctrină nu este ceva nou, căci ea îşi are izvorul în revelaţia Noului Testament şi în învăţătura Sf. Părinţi greci. Prin energiile cele necreate ale lui Dumnezeu, oamenii ajung, cum ne spune Sf. Apostol Petru, (II Petru 1, 4), fără ca prin aceasta fiinţa noastră omenească să devină fiinţa lui Dumnezeu, să devenim adică coesenţiali cu Dumnezeu, Care rămâne în eternitate ascuns în esenţa Sa, cunoscută numai de Fiul şi Duhul Sfânt. < > (Cuvânt despre întruparea Logosului, Migne, P.G., XXV, 192 B).

În Apus, Toma de Aquino († 1274) învăţa că între fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale divine, care, după el, şi teologii latini, sunt create, nu există deosebire reală, ceea ce face imposibilă îndumnezeirea omului, deoarece Dumnezeu rămâne faţă de oameni intr-o splendidă izolare.

Contra doctrinei isihaste s-a ridicat calugărul Varlaam din Calabria. Deşi în tratativele de unire dintre Biserica Ortodoxă şi papa Benedict al XII-lea (1334-1342), de la Avignon, din 1339, Varlaam a apărat doctrina ortodoxă, venind la Constantinopol în 1340 el a condamnat metoda şi doctrina isihastă. El a susţinut că lumina care emană din fiinţa sau substanţa lui Dumnezeu nu este necreată, căci în modul acesta se admite în Dumnezeire existenţa a doi dumnezei, esenţa divină – invizibilă şi energia divină – vizibilă, ci creată, şi-i acuza pe isihaşti de diteism.

Sinodul ţinut la Constantinopol în 1341 s-a pronunţat pentru isihaşti. Varlaam, fiind condamnat, pleacă în Italia, trece la Biserica Latină şi ajunge în 1342 episcop de Gerace, în sudul Italiei, unde a continuat să atace violent nu numai isihasmul ca metodă şi doctrină, ci şi Ortodoxia pe care o apărase mai înainte.

După 1341, lupta împotriva isihasmului a fost continuată de Grigore Achindin.

Isihasmul avea şi adversari politici de temut în persoana împărătesei Ana De Savoia († 1347) şi a patriarhului ecumenic Ioan al XIV-lea Calecas (1334-1347), care susţineau pe varlaamiţi. La sinodul întrunit în 1345 la Constantinopol, sub preşedinţia patriarhului Ioan al XIV-lea Calecas, Sf. Grigorie Palama a fost condamnat şi anatemitizat.

În două sinoade ţinute la Constantinopol, însă, unul în 1347 şi altul în 1351, se aproba doctrina isihastă, căci din 1347 ajunge la tron Ioan al VI-lea Cantacuzino (1347-1355) ca asociat al Impăratului Ioan al V-lea Paleologoul (1341-1391), care era susţinătorul isihaştilor. După 1355, el devine monah, mai intâi în mănăstirea Manganelor din Constantinopol, apoi într-una din mănăstirile Muntelui Athos, sub numele de Ioasaf.

În 1347, patriarhul Ioan al XIV-lea Calecas a fost înlăturat, iar sinodul din acest an a aprobat isihasmul, în timpul patriarhului ecumenic Isidor de Monemvasia (1347-1350). Acesta a ridicat în 1347 pe Grigorie Palma la rangul de arhiepiscop al Tesalonicului, unde a păstorit până la moartea sa în 13 noiembrie 1359.

În sinodul ţinut la 27 mai 1351, în biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul patriarhului ecumenic Calist I (1350-1353; 1355-1363), isihasmul a fost proclamat doctrină oficială a Bisericii Ortodoxe şi el a pătruns în tot Răsăritul ortodox.

Miezul doctrinei isihaste care s-a impus în Ortodoxie consta în faptul că fiinţa lui Dumnezeu, inaccesibilă omului, şi energiile Sale divine nu sunt separate, deşi se deosebesc, ci formează o unitate, dar până la om ajung energiile sau puterile divine, nu fiinţa Dumnezeirii, căci Dumnezeu în fiinţa Sa rămâne inaccesibil oamenilor.

Poziţia lui Varlaam de Calabria este caracteristică Apusului raţionalist, care menţine distanţa dintre divin şi uman, în timp ce învăţătura Sfântului Grigorie Palama e caracteristică religiozităţii răsăritene, care trăieste pe deplin sentimentul comuniunii celor două lumi.

Susţinătorii isihasmului au fost: Sf. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, canonizat sfânt în 1368, la sinodul din acest an prezidat de ucenicul său, patriarhul Filotei Cokkinos (1353-1354; 1364-1376), fiind sărbătorit în fiecare an în Duminica a II-a din Postul Paştelui, Grigorie Sinaitul († 1346), în Paroria, în munţii Sikar, lângă Adrianopol, Nil Cabasila († 1363), arhiepiscopul Tesalonicului din 1361, care a murit în 1363, fără să-şi fi putut ocupa efectiv scaunul din cauza tulburărilor interne prin care trecea atunci Tesalonicul, nepotul său, Nicolae Cabasila († dupa 1371), şi arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului († 1429).

În secolul al XVIII-lea, isihasmul a cunoscut o nouă inflorire în Biserica Ortodoxă, datorită Sfântului Nicodim Aghioritul († 1804).

Între cei mai mari adversari ai isihasmului au fost: Varlaam din Calabria, Grigorie Achindin, Grigorie şi Nichifor Grigoraş († 1360), monahul atonit Dimitrie Kydones († dupa 1397) si canonistul Constantin Armenopoulos († pe la 1380).

(Duminicã 12N Hramul de toamnã

Marți 14N Sf Liturghie, ora 10.00.)